As da orice sa ma pot intoarce la vremea copilariei mele. As da orice sa ma pot urca din nou pe genunchii tatalui meu si sa incep sa il trag de par, in cautare de pere. As da orice sa ii pot taia perdelele bunicii mele ca sa le fac haine papusilor mele. As da orice sa mai pot spune tabla inmultirii cu 5 sasait: sinsi ori unu sinsi, sinsi ori doi zese, sinsi ori trei sinspe`.. si tot asa mai departe.

Pe vremea aceea mancam mamaliga rece cu bors de fasole din oala bunicii mele si mi se parea o delicatesa. Tot pe vremea aceea as fi dat orice sa fiu mireasa. As fi dat orice ca sa fiu printesa cuiva, visul meu, dintotdeauna. As fi dat orice sa merg sa vizitez lumea, sa fac poze, sa zambesc la oameni si sa mi se zambeasca inapoi. Si uite, acum ma vad intre atunci si acum. Ce vreau acum nu ma face sa imi para rau de timpul trecut. Ce vreau acum ma amuza, pentru ca e totul invers.

Acum este un baiat in ochii caruia citesc dragostea. Am dat orice pentru a fi alturi de el si de bratele lui. Am primit de la el sprijin, apreciere, intelegere , dar mai presus de asta fericire. Si pentru ca a fost cununia civila, apoi nunta, apoi saptamana de miere si pentru ca bloggingul este mult mai fain cu poze, va las poze de peste tot. Happy Thursday!

Dupa Muzeul Satului a urmat Gara Baneasa..

Apoi in fata casei.. apus pe strada Medias..

Multumesc Adi Harlea pentru coafura si lui Cristi pentru poze.

Nunta a fost in Localitatea Marginea din judetul Suceava cu o luna mai tarziu de cununia civila din Bucuresti..

Noi (eu cu Sotul meu) suntem mai strambi in poze.. asa suntem noi..

Saptamana noastra de miere a fost in Londra, Savona si Monte Carlo. Am fost foarte inspirata si am uitat aparatul foto acasa, multumesc totusi Iphonului pentru pozele de Doamne` ajuta scoase. Macar e ceva, nu?

Si piesa nuntii noastre..

Numai maine nu e poimaine… asa mi-a spus Lidia, sora lui Liviu, ieri de dimineata cand m-am trezit. Si intr-adevar, asa este. Astazi e `maine` iar sambata, `poimaine` si eu m-am trezit de dimineata astazi. E soare afara, s-a mai incalzit vremea, ceea ce este bine avand in vedere ca in ultimele zile a plouat, a fost ceata si am indurat mult, mult frig. Prognoza meteo de maine pentru Sucevita si Marginea mi-a inseninat nu doar ziua de astazi dar si ziua de maine. Multumim Celui ce face toate lucrurile posibile.

Astazi suntem ocupati, noi cei de aici ( Lidia, Rebeca, Viorica, Tamara, Alexandra, Vasco, Iliuta) iar pe seara trebuie sa ajunga si astia, care vor fi Gabi, Iulian, Vali & Lavinia. Alte informatii la cald sper sa le postez dupa nunta.

ooff.. and I am getting married :):):):):)

Sper sa ma mai relaxez..

Vineri, 25 septembrie 2009, la ora 14.00

va astept la Casa de Casatorii a Sectorului 1.. cu flori !!!

Cu drag,

Cristina (soon to be Onofrei)

Septembrie mi-a placut intotdeauna.

Nu pentru ca este luna mea de nastere ci mai mult pentru tot ce inseamna Septembrie: inceput de scoala (si aici devin cat se poate de nostalgica gandindu-ma la profesorii mei dragi), vremea superba – dimineata racoare si dupamasa perfecta de plaja (imi aduce a Brasov intr-o zi de August, iar eu sunt innebunita dupa Brasov), filmele noi, reducerile de final de sezon (am gasit ceva haine dragute cu ocazia reducerilor de anul acesta, perfecte pentru luna mea de mere) si colectiile de toamna – iarna (I so love shopping). Imi place Septembrie pentru ca reprezinta o luna in care iti planifici foarte multe lucruri pe termen lung si asta da dovada de stabilitate si hotarare. Pentru mine, este foarte greu sa imi planific, de aceea respect oamenii care reusesc sa faca asta.

Sunt updatata din punct de vedere tehnic. Am renuntat la ochelari din nou si parca vad lumea altfel. In viata unei fete, detaliile sunt cele care conteaza, iar eu am gasit in sfarsit o rochie care sa imi placa si sa imi stea si bine. Ce isi poate dori o fata mai mult? Asa ca eu continui incursiunea mea prin magazine in cautarea accesoriilor pentru ca mai am doar 10 zile si nu ma mai numesc Macovei.

Weekendul trecut am luat parte la nunta Magdalenei si a lui Daniel Roman, i-am fotografiat, i-am felicitat si ii iubesc in continuare. Astept sa se intoarca din luna de miere sa vad ce poze vor sa expun pe blog, si inca mai astept lista din partea Jessicai si a lui Stefan Capota.. si inca mai astept . La nunta Magdalenei am avut ocazia sa vorbesc cu Ligia, sora ei, care mi-a marturisit ca ma stie deja, fiind o cititoare a blogului meu. M-am simtit ciudat, ea fiind prima persoana intalnita ce ma stie doar de pe blog. Nu am stiut cat de citita sunt, acum am aflat. Am petrecut nunta vorbind cu ea si povestind de tot felul de amitiri din copilarie. Multa bafta ii doresc cu BAC-ul anul acesta si ne vedem la nunta ei, nu? A, si pentru ca v-am vorbit de Ligia, iat-o!

***in timpul receptiei, am iesit la intrare ca sa prindem un apus de Septembrie. Nu am rezistat culorii calde asa ca am rugat-o pe Ligia sa imi pozeze exact in raza de soare. Multumesc, Ligia.

Baietii acestia au castigat finala nationala GBOB, Romania, in 2008 si au reprezentat Romania la Global Battle Of the Bands ce a avut loc la Scala, Londra unde au cucerit juriul si publicul, Glam Matlock, basistul si liderul trupei Sex Pistols, este cel ce le-a inmanat trofeul de bronz.

Au concurat la Cerbul de Aur, 2009. Pe 2 septembrie am votat numarul 7 pentru votul de popularitate, aseara mi s-a facut pielea de gaina cand am auzit ca merg in finala, iar in seara asta am emotii sa vad ce castiga. Paul, Andrei, Octav si Catalin sunt baieti de treaba, foarte glumeti si deschisi. Va tinem pumnii in finala din seara aceasta iar eu pe verighete imi inscriptionez ”Break The Cage”.

Piesa Yahweh, The Marker

Piesa If You Didn`t Love Me, The Marker, my favourite love song `till now..

****because you both make me smile everytime I look at you, guys.

Cand eram pe la vreo 15 ani m-am hotarat sa infrunt lumea.

Frecventam mIRC-ul in acea vreme si aveam un prieten virtual. Vorbeam ore intregi la telefon si ne spuneam fiecaruia ambitia fiecaruia cu Dumnezeu, ce trebuie sa facem, ce vrem sa facem pentru a atinge standardele ce ne erau predicate in ziua de Duminica la Biserica. A fost o perioada in care, as putea spune, mi-am pus temelia a ceea ce cred astazi, dar, pe de alta parte a fost o perioada in care eu aveam nevoia sa ma laud cu mine, cat de crestina inversunata sunt, negasind pe nimeni caruia sa ma laud, am ales un prieten virtual cu care puteam sa fiu exact cum vroiam. Fara sa imi cunoasca trecutul si adevarata fata a faptelor povestite. Totul era din punctul meu de vedere iar el ma aproba. (Da, era baiat, asa era moda ”pe atunci”). Nu pot sa zic ca in cele din urma nu am sfarsit indragostita nebuneste de persoana de la capatul celalalt al telefonului. Eram copila pe atunci.

Faceam si lucruri interesante. De pilda, la provocarea lui, am avut primul meu studiu personal din cartea biblica Iona. Si acum tin minte ce atunci am cautat prin zeci de dictionare biblice, dictionare de nume biblice, carti de doctrina biblica, toate pentru a ma lauda cu ce stiu in momentul in care urma sa vorbim la telefon. Mi-a recomandat o carte pe care am citit-o mai pe urma, ”Adio Amoruri”. Cred ca este cartea ce este daruita cel mai mult adolescentilor de catre parinti, biserica. Plina de povestiri haioase sau cu talc, toate sunt spuse acolo pentru a evidentia un lucru: ar fi bine sa astepti pana iti vei cunoaste viitorul sot/sotie pentru a incepe o relatie de prietenie cu cineva de sex opus. Am citit cartea de vreo 5 ori pana la varsta de 19 ani. O data pe an, de fiecare data cand simteam ca principiile mele, stabilite atunci, la telefon, sunt amenintate de prezenta unui baiat in viata mea. Asta mai mult pentru ca totul in carte era pus intr-o lumina asa frumoasa, puteai face orice, realitatea pentru mine fiind alta.. Printre ultimele capitole ale cartii, se povestesc experientele unor tineri care au ajuns la varsta maturitatii, care sunt fericiti cu ce si-au promis in copilarie. Tin minte un rand.. ”ajungi la o varsta cand invitatiile de nunta o sa inceapa sa curga..”

Si chiar asa este. Prima a fost prietena mea Lacramioara care a fost indragostita de fratele meu muult timp, dar eu nu o suportam. Are 2 copii deja. A doua a fost Claudia (nu Blondu meu, alta Claudia) cu care am mers in tabara la Buturugeni; are un baietel, a treia a fost Corina Miron pe care nu o stiam atat de bine dar mi-a parut intr-una o fata simpatica, are 2 copii. A patra a fost alta Claudia, tot cu care am mers si cu ea in tabara la Buturugeni, a cincea a fost Cristina Dinu, babysitter-a mea si a lui Gabi cand mergeau parintii la tara, urmatorii au fost fratii Sfetcu – Sami, Dani si Andrei, urmeaza si Beni- nu stiu cati copii au in total, prietena mea din copilarie Gabriela, Cristina Avram urmeaza sa se casatoreasca, Valushca la anul, eu si Cristina Savuica. Tocmai m-am intors de la Goodbye-Party-ul ei. Nunta ei va avea loc in Statele Unite ale Americii. O cunosc de la 7 ani. Prima data cand am mers cu colindul in viata mea, am tinut-o de brat toata noaptea si am tremurat. Imi aduc amite ca ii spuneam: ”Noi doua suntem Cristine, trebuie sa stam impreuna”. Lowell (cred ca am scris corect), este un baiat ce ii pretuieste linistea si pacea de pe chipi si care ii admira dragostea din ochii ei. Ma bucur mult pentru ea. Ma bucur pentru Lowell.

Am asa o senzatie de cateva zile.. plutesc, ma gandesc la tot si nimic, visez in metrou cu ochii deschisi. E dragoste in aer, si nu doar pentru mine. Septembrie e luna mea, si chiar daca as asculta Wake me up when September ends, tot nu as fi melancolica. It`s happening, people! Imi schimb forma!

Intotdeauna mi-a placut Nicole Kidman.

Imi aduc aminte ca, in scoala generala, eram vestita pentru ca nu aveam aceleasi preferinte in ale actorilor de filme, precum ceilalti colegi ai mei. Am mers la o scoala de cartier, localizata langa piata cartierului. Asta spune multe. Mi-am facut un `Caiet de Amintiri`, cum era moda pe atunci (nu stiu daca inca mai este), unde toata lumea, mi-a scris ca ma iubeste, ca ii va fi dor de mine, ca imi ureaza succes.. etc.. . O colega mi-a lipit o poza cu Nicole Kidman in acest `Caiet de amintiri`, iar sub aceasta poza a scris: `Stiu ca iti plac actorii straini, de aceea ti-am lipit o poza cu o actrita straina`. Dumitru Adriana, colega mea, mi-a deschis ochii si, fara sa stie, mi-a plantat stima si aprecierea pentru aceasta femeie.

Imi place Nicole Kidman pentru ca emana feminitate, ii ador accentul britanic si filmele in care joaca. Are pielea alba intotdeauna. Ma fascineaza. Eram in metrou cu Alexandra, colega de facultate si am inceput sa vorbim despre Nicole Kidman iar persoana din dreapta Alexandrei ne-a intrerupt spunandu-ne ca noi doua, ar trebui sa facem o emisiune. Oricum, daca ar fi sa fac vreo emisiune, as vorbi intruna de tarifele Tarom pe distanta Bucuresti – Suceava. Costa 100Euro biletul dus-intors, pentru ca pe aeroportul Suceava nu exista alte companii ce fac zboruri decat baietii de la Tarom si CarpatAir. Cu banii acestia, ajung pana la Roma.

Si de ce m-ar interesa pe mine sa zbor pana la Suceava? Pai, autocarul din Autogara Obor costa 30 de lei pentru studenti si face aproximativ 9 ore. E cat de cat fain pe autocar, se pune un film, doua.. se face popas 45 de minute la nu-stiu-ce popas la iesirea din Buzau.. dar treaba este ca amortesti pe bune in autocar. Trenul Intercity costa 75 de lei, clasa a doua, si face 6 ore jumatate. Am mers o data cu trenul, undeva in luna iulie, cand toata lumea se imbraca in maieu si pantaloni scurti iar in vagon nu au fost mai mult de 17 grade celsius. Am inghetat la propriu. Avionul costa cat costa si faci cu 1 ora jumate de check-in. 55minute de zbor si 10 minute de ridicat bagajul.. mult mai putin. Nu intentionez sa ma mut la Suceava, ziceam si eu doar.

Vara aceasta a insemnat pentru mine multe drumuri catre Suceava pentru ca, mai am aproximativ o luna jumtate pana am sa ma casatoresc cu un baiat din zona Sucevii, bucovinean, mai exact din Comuna Marginea, acolo unde si-au construit oamenii pod. Duminica am avut logodna, pe 26 septembrie este programata Cununia Civila la Bucuresti, iar pe 24 Octombrie va avea loc nunta, in comuna Marginea. Intotdeauna am spus ca blogul meu este unul personal, cateodata prea personal, si iata-ma acum vazand ca titlul lui se potriveste cu noua forma ce urmeaza sa isi creeze contur in mine. Multe au fost formele mele, dar cum stateam de vorba cu Sergio, my boss, exista un mers in toate, un drum care este scris tuturor, mai devreme sau mai tarziu, vom merge pe acest drum. Eu am ales mai devreme, pentru ca nu vreau sa fiu singura cand am sa gust din toate bucuriile vietii, cand am sa experimentez totul la capacitate maxima.

Stiu ca nu am scris de mult timp, dar va las poze, care vorbesc de la sine pe unde am fost si ce am facut.

El este Liviu. The One that stole my heart.

She is Claudia. My long lasting Friend.

Ea este Raluca. One pretty girl.

Gabriela. Prietena copilariei mele.

Intotdeauna am stat si m-am mirat cum fiecarui sentiment de-al meu ii gasesc o piesa caruia sa i se potriveasca perfect. Apoi, am stat si m-am intrebat cum de gasesc intotdeauna un artist care sa fi trecut prin ceea ce am trecut eu urmand incercarea de a gasi mesajul ascuns din acorduri si versuri. Poate e asa, poate nu e, de fapt, mi-am dat seama ca artistul nu canta experienta mea ci canta experiente comune. Sentimentul capata valoare de nota muzicala, mimica fetei se simte in timbrul vocal din fata microfonului si finalul piesei e la fel de linistit ca atunci cand dupa multele intrebari, frustrari, tulburari si plansete esti umplut de pace. De fiecare data cand am avut probleme in viata nu m-am rugat lui Dumnezeu pentru rezolvare instant cat pocnesc eu din degete. M-am rugat lui Dumnezeu pentru pace in inima si intotdeauna m-am trezit ridicandu-ma de pe genunchi cu lacrimi, da, dar cu liniste si cu fata luminata. Atunci am stiut ca este felul lui Dumnezeu de a-mi arata ca El inca ma asculta si imi vrea sufletul intreg pentru binele meu absolut si pentru cresterea mea spirituala. Poate ma pierd in cuvinte cateodata dar reusesc sa simt. Sa simt ceea ce am pierdut, regasind o inima sincera iar daca nu ati inteles ce vreau eu sa spun pana acum, dati play la piesa de mai jos si mai cititi inca o data, incet si cu pace in suflet.

Sa aveti o duminica frumoasa!