Final

Nu am mai scris de foarte mult timp. Cred ca in jur de un an de zile. Si parca, a fost ieri. Un an de zile a trecut de cand am aflat ca voi avea copilul meu si sapte luni de la nasterea fetitei mele, Anastasia Onufrei. Tot cam atatea luni, poate ceva mai multe, au trecut de cand m-am mutat din Romania, pe meleaguri belgiene. Imi este asa de dor de casa.

Au trecut mai bine de doi ani de cand, condusa fiind de temperamentul meu vulcanic si de lipsa de experienta caracteristica tineretei prin care cu totii am trecut, am scris catre toate Bisericile Evanghelice de pe unde am stiut eu lucruri care acum ma fac sa plec capul. Stateam zilele trecute amintindu-mi perioadele trecute, cu bune cu rele, si mi-am dat seama ca a trecut prea mult timp de cand cu „Scrisoarea deschisa catre Bisericile Evanghelice din Romania”, timp in care am dat prilej la multe lucruri. Am dat prilej la barfa, discutii, am dat prilej la judecata si am dat prilej, desi este foarte trist, de bucurie unora dintre noi. Fiecare stie in sinea lui ce a gandit despre mine sau despre tatal sotului meu, dar pentru ca eu am fost cea care a actionat public prima, tot eu sunt obligata sa si sfarsesc lucrurile.

Pentru ca atitudinea si actiunile mele, au ranit pe multi si au adus tristete in cadrul familiei mele; au afectat comunicarea dintre membrii ei si a condus la dezbinare, vin astazi in fata Dumneavoastra sa imi cer iertare. Imi cer iertare fata de toti cei ce au citit lucrurile scrise de mine pentru ca sunt constienta de faptul ca timpul Dumneavoastra putea fi folosit cu folos si productiv, iar eu v-am rapit acest lucru cu ideile mele nefiltrate si pricinuitoare. Nu am fost sub calauzire duhovniceasca si nu consider ca am facut voia lui Dumnezeu.

Si nu in ultimul rand, vreau sa cer iertare familiei. Sotului, pentru nesupunere, fratilor si surorilor sotului pentru pricina adusa, si, tatalui sotului, Aurel Onufrei, persoana direct vizata. Lucrurile puteau fi mult mai simple si pentru pastrarea unitatii in trupul lui Hristos si slava doar sa fie adusa lui Dumnezeu, doresc sa retrag tot ceea ce am spus, daca mai este posibil in vreun fel. Nu imi doresc decat sa fie pace si liniste. Inca o data, imi pare rau.

Cat despre mine, doresc sa am parte doar de binecuvantarea lui Dumnezeu si nimic sa nu ma opreasca de a obtine acest lucru. Fiti asigurati de toata aprecierea mea si va multumesc pentru intelegere.

Anunțuri

Un gând despre „Final

  1. Pingback: Cristina Onufrei: Final | Romania Evanghelica

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s